sâmbătă, 8 aprilie 2017

« DRUMUL SPRE INFERN » de col.r.Vasile Bitere




Fidel angajamentelor de continuitate, col.r. Vasile Bitere ne îndeamnă prin noua sa carte să-l însoţim într-o tristă şi dureroasă călătorie pe drumul către infernul războiului de reîntregire. Ca pe orice alt drum şi pe drumul descris in tonuri cenusii de autor, mărşăluiesc spre moarte soldatii- tunari ai lui Alec împreună cu o întreagă armată de ţărani» aduşi de la coarnele plugului » şi obligaţi să câştige « o victorie cât o înfrângere » în marea bătălie pentru Odessa «... oraşul-port de la Marea Neagră...» pe care «... strategii militari romani şi germani nu l-au putut ocoli ».
Atmosfera tristă a cărţii lui Vasile Bitere are drept suport trăirile soldaţilor angajaţi într-un război care nu le aparţinea şi pe care nu-l înţelegeau, purtat departe de meleagurile natale.
Alcătuită din 3 mari părţi şi mai multe subcapitole, cartea tratează documentat, într-un limbaj accesibil, chiar dacă uneori fără prea mult entuziasm, drumul lipsit de glorie al celor hărăziţi să rămână fără voia lor într-o istorie care după mulţi ani nu i-a mai acceptat. Împreună cu sublocotenentul Ghibuţ, sergentul Homoceanu,  sergentul Schipor Iuri luăm contact cu întâmplări şi acte de sacrificiu uluitoare, săvârşite de ostaşii români în pofida inconsistenţei sentimentului datoriei « faţă  de ţară şi rege?» pe meleaguri străine, fiecare păstrând cu sfinţenie, ca o justificată contrapondere nemărturisitul adevăr al dragostei faţă de Dumnezeu, familie şi de glia străbună.  
Este o carte pe care dramele, bucuriile, tristeţile, realizările, dezamăgirile îi asigura suflul de adevărată, de vie, totul se petrece real, impetuos, vibrant.
Realitatea unor fapte şi acte de război cu mare rezonanţă istorică şi politică, încă insuficient investigate, analizate incomplet şi clarificate nesatisfăcător de către specialişti (mă refer aici la acţiunile trupelor române de ocupaţie după încetarea operaţiunile militare de cucerire a Odessei), sunt interpretate şi tratate de către autor într-un registru propriu (cum altfel!), de cele mai multe ori subiectiv şi exclusiv în interesul justificat al personajelor, naraţiunii şi necesare susţinerii acestora. Mărturisirea făcută de autor în Nota din finalul cărţii ».. întreaga acţiune este o ficţiune » lasă fără obiect întrebările ce s-ar putea referi la cel puţin un punct de vedere controversat. Cel despre rolul Armatei române în persecuţia evreilor. Istoriografia românească (!) iubitoare a adevarului istoric si in interesul obiectiv al adevarului va trebui să facă lumină în tenebrele implicarii Armatei române în masacrarea populaţiei evreieşti în cursul celui de-al doilea război mondial. Şi nu numai în legătură cu operaţiunile de ocupaţie militară de la Odessa.
Prin Tatiana Mudrova » fata cea veselă şi zburdalnică, cea care nu voia să i se vorbească decât de iubire, de flori şi de mireasma naturii » şi trista, tulburătoarea ei poveste de dragoste, mai dureroasă decât viața de pe front, autorul inserează cu duioşie o caldă pată de culoare într-un pustiu cenuşiu cu miros de moarte. Descriind suferinţa unei relaţii de dragoste în timpuri de restrişte, Vasile Bitere reuşeşte să transmită cititorului convingerea că iubirea nu ține cont de nimic şi ca veşnicia izvoraşte numai din dragoste. Şi că în toate relele lumii există şansa ultimei speranţe.



Vă îndemn dragi colegi, convingeţi-vă şi voi. Citiţi-o!

Col.r.Dan M.